Decenţa, ultimul dinozaur

Cu toţii suntem născuţi să iubim. Pe măsură ce creştem ne confruntăm cu partea mai puţin plăcută a umanităţii, descoperim din ce în ce mai multe aspecte negative la semnii nostrii, la societatea în care trim si ne dezvolatam.
Ne diferenţiem de fiinţele necuvântătoare prin capacitatea noastră de a fi ematici, dar oare câţi ştiu măcar ce înseamnă acest cuvânt? Empatia presupune a ne identifica din punct de vedere afectiv cu o altă persoană, semnificând o transpunere în locul persoanei respective.Înseamnă că ne pasă suficient de mult incat să ne lăsăm la o parte propriile griji, pentru a simpatiza cu cineva care are nevoie de noi. Văd cum, pe zi ce trece, oamenii devin mai reci, mai cruzi, mai neînduplecaţi. Să nu mai vorbim despre respect, decenţa şi bun simţ. Par a fi simple cuvinte uitate într-un dictionar, la rândul lui lasat prafuit undeva intr-o bibliotecă.
Astăzi am asistat la încă un moment, în care, mi s-a dovedit încă o data cum, a fi decent şi respectos, e ceva de moda veche şi cum noi suntem oameni moderni , de ce sa mai ţinem cont de astfel de valori morale.Îmi aşteptam pur şi simplu rândul la ghişeul oficiului poştal când un domn, de o vârstă deloc înaintată, s-a postat foarte frumos în faţa mea ca şi cum eu aş fi fost invizibilă, inexistentă.Am tăcut, aşteptând să văd până unde va întinde coarda. A întins-o, după cum mă aşteptam , până la capăt, pentru că era pregătit deja cu banii şi buletinul şi foarte mult tupeu.I-am atras în mod politicos atenţia, că există un rând şi că eram acolo înaintea dansului,eu şi încă vreo trei persoane, însă atitudinea a fost una sfidătoare.L-am lăsat să dea banii să îşi prezinte buletinul şi apoi, nemaiputând tolera lipsa de decenţa şi bun simţ, am început şi eu să îi vorbesc despre ceea ce înseamnă să ai respect faţă de cei care, aşteaptă, în mod civilizat, să le vină rândul. Despre faptul că o greşeală ca cea pe care tocmai a facut-o nu trebuie să se repete în viitor. Oricum, s-a vazut clar că impactul a fost zero.Am citit-o pur şi simplul pe chipul său.
Pur si simplu sunt dezgustată de astfel de oameni, care îşi lasă acasă decenţa şi bunul simţ. Astfel de exemple pot continua la nesfârşit şi vă pot expune din mai multe unghiuri aceasta latura negativă a oamenilor din jur. Poate m-am nascut eu o idealistă şi cred ca pot schimba ceva printr-o atitudinte pozitivă, bunătate şi bun simţ. Poate că nu mai e nimic ce poate fi schimbat şi este prea traziu. Poate că lumea s-a înrăit atât de tare încât ne întoarcem la legea junglei în care cel mai puternic supravieţuieşte. Şi cum , în ziua de astăzi a fi puternic înseamnă a-i călca pe ceilalţi în picioare pentru a-ţi face ţie drumul mai lin, ne confruntăm cu o mare problemă. Continui să sper, ca acolo undeva, încă mai sunt oameni decenţi şi cu bun simţ. Sper să nu rămân doar cu speranţa.

Aucun commentaire:

Enregistrer un commentaire